Miscellanous (2010)

Imi vine uneori sa scriu despre ingeri (probabil o povestioara sau un basm tot o iesi candva). Una dintre discutiile frumoase cu un om care ma ajuta mult sa cresc a fost despre ingeri. Ideea care mi-a placut mult a fost raspunsul la intrebarea de ce rad sau plang copiii mici atunci cand vad pe cineva: pentru ca de fapt rad sau plang la ingerul vesel sau suparat al omului respectiv. Copiii mici pot vedea ingerii :)

Am inceput sa am incredere in faptul ca lucrurile se asaza in viata asa cum trebuie,pana la urma. E o mare lectie pentru mine si ma linisteste. Temerile mele incep sa se imputineze. Inchei un an diferit de tot ce am trait pana acum,un an care m-a mai scos din cochilie. Incep sa inteleg cu ce se mananca scenaristica,sa gust si  imi place. O SIMT,de fapt. Incep sa vad ca nu totul poate fi perfect,ca oamenii sunt facuti din carne si greseli. Cum zice OP a mea,"Andra Land" e inca "Andra Land",dar usor,usor mai las si pe altii pe-acolo si-mi fac bine. Una dintre cele mai periculoase treburi pe care mi le-am facut si inca mi le fac (but,hey,am inceput s-o realizez,am facut primul pas) este sa traiesc doar in capul meu. Sa imi fac prea multe griji si muuuult prea multe ganduri care n-au nicio viata,pentru ca sunt doar ale mele. Si,din pacate,inca nu ma pot dedubla,astfel incat sa fiu capabila sa gandesc perfect obiectiv.

Regret putin ca am pierdut timp cu gura la luna. N-a mai avut acelasi gust ca in anii trecuti,cand nu aveam absolut nimic de pierdut. Acum am un inceput de drum in maini,pe care doar eu il pot defini. Am o scoala care nu-i perfecta,dar e cea care mi se potriveste cel mai mult dintre toate incercate. Acum am niste persoane la care tin si care stiu ca tin la mine si pe care nu vreau sa ii pierd. Ei ma tin in viata. A trebuit sa fac alegeri de-a lungul acestui an si am ales. Ma bucur ca am fost in stare. Sunt inca la limita intre a face ce simt si a face ceea ce trebuie ca sa nu dau prea mult de la mine. Am naiva idee ca oamenii sunt prin definitie buni si ca afectiunea si incercarea de a intelege pe fiecare prin propriul sau pattern al ranilor  functioneaza,ajuta si leaga oameni. Ne inalta. Si nu cred c-o sa ma schimbe dezamagirile si nici sa ma opreasca sa mai simt asta.

Am avut momente de singuratate cand cel mai mult mi-as fi dorit sa vina cineva sa ma intrebe ce fac,sa ma asculte si chiar sa inteleaga ce simt. Am avut momente superbe de uniune cu oameni,cand timpul disparea si chiar era o stare de bine. Pur si simplu imi intra cate un om in viata la un moment mai mult decat potrivit,deschis si dornic sa ma deschida si pe mine si lumea parca mai capata niste sens. Asta sper sa pot face si eu cu cei de care-mi pasa.

Tot ce imi doresc pentru anul care vine e sa tratez totul cu si mai mult umor,sa intaresc legaturile pe care deja le am cu oamenii,sa ma pun in miscare mai bine cu scrisul si scoala si sa ma las purtata de aceasta mica viata a mea. Sa traiesc.

Dear Santa

Vreau sa fiu simpla,sa stiu mai repede ce vreau,sa nu ma mai pierd prin labirinturi si trairi ciudate,sa uit de melancolie,sa nu mai caut limbaje complicate. Da-mi coerenta,claritate,fa-ma sa uit de temeri si sa traiesc fix ca o rebela,care traieste dupa bunul plac si se pune mereu pe sine prima. Sa ma bucur de momente,fara sa imi fuga gandurile in trecut sau in posibilul viitor. Fa-ma sa pierd notiunea confuziei si sa nu mai zburd prin abstract ca printr-un lichid amniotic pe care mi-e frica sa-l parasesc. Vreau sa seduc fara sa ma gandesc ca as putea rani. Vreau sa scriu puternic si sa gasesc fix cuvantul si sa-l impletesc intr-o fraza care sa poarte un sens atat de greu incat sa se reverse ca un fluviu in mintea in care ajunge. Vreau sa fiu ca un cutit care se tot ascute,cu doua taisuri si cu venin in varf.

Cu toate astea,nu-mi lua candoarea,nici delicatetea si nici profunzimea.

In doi

Intr-un pat de-o persoana stau inghesuite doua trupuri tinere. EL,un corp gol, longilin,cu o coloana scoliotica. Un fund mic si niste degete ale picioarelor total diforme,certate parca unul cu celalalt. Doarme cu trunchiul si-un picior dezvelite,cu fata spre perete,sforaind usor cu gura intredeschisa. Capul blond si tuguiat pare sa-i alunece cumva intre spatiul aproape inexistent dintre perete si pat; mana care n-are loc nici sa stea lipita pe langa corp,sa se intinda nici vorba, sta incolacita cumva in jurul gatului,ca un colier. E prins intr-o pozitie in care corpul sau urla de atat inconfort.

  EA,cu un par lung,care se lupta sa-i acopere fata in somn,cu fund sanatos de femeie si cu sani mici,abia ghiciti pe sub bluza de pijama care-i acopera. Ea e cea care pare sa-l impinga in peretele ala rece. Se tot foieste,trecand de pe spate,cu antebratul peste ochi,pe burta,apoi pe-o parte,cu ambele maini atarnand in afara patului si cu genunchii indoiti.

  El o simte. Respira adanc,intredeschide usor ochii si incearca sa se rupa din pozitia in care s-a gasit,cautand-o cu miscari mici in intunericul camerei. Se intoarce pe cealalta parte,luptandu-se cu pilota si dezvelind-o si pe ea. Isi infige bratul incet-incet sub talia ei. Ea-l simte si-i face mainii loc pe sub bluza. El isi intinde cealalta mana peste ale ei. Se muleaza dupa corpul ei si ajung sa arate ca doi fetusi imbratisati. Picioarele le sunt intretaiate unul de ale celuilalt. Isi baga capul undeva in ceafa ei,iar ea isi da parul lung la o parte din calea sa. Nu prea poate respira in spatiul ala stramt,dar nu-l paraseste, si o saruta usor,cu buzele abia atingandu-i pielea moale a cefei. Inspira mult,de parca ar lua tot aerul din camera si expira incet,cu caldura unui animal.

  Isi plimba lent buricele a doua degete peste linia corpului ei,de la subrat pana la osul bazinului,apoi merge mai jos,de-acum cu intreaga mana. Degetele lui ciolanoase si calde fac cale lunga intre pielea subtire de deasupra pubisului si zona dintre picioarele ei. Asta o face sa rasufle puternic si da nastere unui tremurat scurt al pulpelor. Ramane si isi odihneste mana acolo,apoi o ia usor spre exteriorul coapsei. De data asta cu degetul inelar ii deseneaza spirale imaginare si ajunge sa o gadile,iar ea scoate un icnet si-si retrage coapsa de sub tutela degetului sau. Ii da mana de sub ea la o parte,se intoarce spre el,ii ia fata intre maini si-l saruta pe buze. Il saruta de parca buzele lui ar fi entitati separate de el. Porneste de la coltul gurii lui si aluneca pe buza de jos,pe care o atinge milimetru cu milimetru. Ajunge la celalalt colt si atunci el ii sparge calatoria,tuguindu-si buzele si sarutand-o inapoi. Se lasa in sarutarea lui si isi muta atentia spre umarul ascutit de baietandru,pe care-l ia in causul mainii si-l mangaie. Merge cu mana pe firul coloanei si ajunge la fundul lui rece; isi suie un picior pe el si isi uita  mana acolo,sa-l incalzeasca.

   Ii simte incercarea de strapungere si se asaza pe spate,iar el o urmeza deasupra-i. Isi departeaza picioarele,le agata de coapsele lui tari si il imbratiseaza strans. El o saruta si atunci il simte facandu-si loc in zona sa interioara puternic vascularizata,singura zona unde-si simte pulsul zbatandu-se acum.